Lecția de portugheză 2.0: Când trecutul e mai trecut decât trecutul, adică o Pretérito Mais que Perfeito

Olá, queridos! Como estão, tudo bem?

Gata, ați răsuflat ușurați după pronume? Muito bem. Astăzi vă propunem să ne mutăm atenția de la cine la ce. Mai exact, ne vom uita la acțiuni. Și nu la orice fel de acțiuni, ci la acțiuni care s-au întâmplat înainte de alte acțiuni, desfășurate și ele tot în trecut.

Pare că avem nevoie de o mașină a timpului ca să înțelegem exact despre ce vorbim.

Apropo, dacă n-aveți chef de lectură, puteți să vă bucurați de lecție în variantă audio dând click mai jos:

Prima oprire, momentul descoperirii Braziliei și după, adică de la 1500 încolo.

• Em 1501 o Brasil já tinha sido descoberto por Pedro Álvares Cabral.
• În 1501, Brazilia fusese deja descoperită de Pedro Álvares Cabral.

Aham, deci Brazilia a fost descoperită înainte de 1501.

A doua oprire, tinerețile profei…

• Quando acabei a faculdade, em 2009, eu já tinha estudado todos os capítulos importantes da gramática da língua portuguesa.
• Când am terminat facultatea, în 2009 (pfffffffffffffffffffff), studiasem deja toate capitolele importante ale gramaticii limbii portugheze.

Timpul de față, pe numele său Pretérito Mais que Perfeito do Indicativo, mă ajută să descriu o situație de tipul „ce a fost mai întâi: oul sau găina?”. Așa cum v-am spus mai devreme, cu el pot să arăt că o acțiune s-a întâmplat înainte de o alta, tot în trecut.

Bine, bine, dar de ce aceast artificiu? Nu puteam să folosesc Pretérito Perfeito Simples, ca omu’, și scăpam de o treabă? Nu puteam să spun:

• O Brasil foi descoberto por Pedro Álvares Cabral em 1500, depois veio o ano 1501.
• Brazilia a fost descoperită de Pedro Álvares Cabral în 1500, apoi a venit anul 1501.

• Estudei todos os capítulos importantes da gramática da língua portuguesa e depois acabei a faculdade em 2009.
• Am studiat toate capitolele importante ale gramaticii limbii portugheze și apoi am terminat facultatea, în 2009.

Dacă folosesc Pretérito Perfeito Simples este perfect în regulă. Doar că, în acest fel văd acțiunile întâmplându-se una după cealaltă. Exact ca niște mărgele pe care încep să le înșir pe un fir. Acțiunea 1, apoi acțiunea 2, apoi acțiunea 3 și tot așa, până ajung în prezent sau aproape de prezent.

Dacă folosesc Pretérito Mais que Perfeito do Indicativo, atunci schema e puțin mai complexă. Pun o mărgică pe fir și apoi, în loc să vin cu o mărgică imediat după ea, o pun pe fir înaintea ei. Cam ca în schema de mai jos.

Șmecheria în toată treaba cu Pretérito Mais que Perfeito do Indicativo este să îmi stabilesc un punct de reper și apoi, în funcție de el să mă gândesc dacă acțiunea s-a întâmplat înainte sau după acel punct.

Vedeți voi, percepția noastră asupra timpului este una liniară, iar gramatica limbii portugheze, ca și a limbii române de altfel, mă face să percep timpul ca fiind o linie care pornește în trecut, trece prin prezent și se continuă în viitor. Interpretarea timpului în gramatică funcționează după niște reguli simplificate, diferite de spațiu-timp, în care prezentul, trecutul și viitor se întâmplă concomitent, iar timpul nu este o dimensiune independentă de spațiu. (Șmecher tare, Einstein, nu?). Dacă reușesc să îmi imaginez desfășurarea acțiunilor într-un sistem binar, de la stânga la dreapta, în care cea mai îndepărtată acțiune este în partea stângă și acțiunea care încă nu s-a întâmplat e în partea dreaptă, atunci îmi va fi mult mai ușor să ordonez acțiunile despre care vreau să vorbesc.

Rețineți de la lecția trecută, regulile sunt doar niște convenții, așadar reprezentări asupra cărora s-a agreat de-a lungul timpului. Sunt modalități de descrierea a lumii care ne sunt la îndemână tuturor, dar nu sunt absolute.

Bun, și-acum, cum se construiește Pretérito Mais que Perfeito do Indicativo?

Pentru timpul de față pot ține cont de faptul că am un auxiliar, verbul ter mai exact, conjugat la imperfectul modului indicativ, plus participiu trecut.

Cât privește Participiul, ei bine, avem verbe cu participiu regulat, cu participiu neregulat și verbe cu participiu dublu, după cum reiese din tabelul de mai jos:

Ce trebuie să știți despre verbele cu participiu și regulat, și neregulat?

Forma regulată se folosește cu timpurile compuse, în vreme ce forma neregulată apare când este vorba de un adjectiv.

Adică:

• Eles já tinham pagado a conta quando nós chegamos.
• Ei deja plătiseră nota când am ajuns noi.

• A conta foi paga.
• Nota a fost plătită.

Și-acum, ce mai este de făcut?

Acum că am clarificat forma și sensul, nu rămâne decât să exersez puțin, să văd dacă am prins nu atât forma, care nu pune mari probleme, cât mai ales sensul!

Așadar, pentru studioși și curioși, exercițiile sunt la liber, numai bune de descărcat.

Além disso, dacă nu aveți chef de exerciții, gândiți-vă la 3 acțiuni pe care le-ați făcut ieri, până în ora 18:00. Luați o foaie de hârtie și un pix și dedați-vă unui doodle-ing, în care să vă reprezentați grafic ce-ați făcut.

Que tal? Aceitam?

Dacă v-a plăcut lecția, nu uitați să vă abonați la newsletter-ul Fala Português! O selecție lunară cu noutăți din lumea lusofonă, recomandări de filme, podcast-uri, muzici și alte resurse educaționale.

Que mais? Ne mai puteți urmări pe Instagram și pe Facebook, unde împărtășim tot felul de curiozități și sfaturi practice pentru învățarea limbii portugheze!